Stii cand doare cel mai tare?Atunci cand te intreb:"Ma iubesti?";iar cu un asa raspuns evaziv,stare de vacuitate nu ezita sa apara.Nu mi-a mai ramas nimic dar cel putin pot arata un cer deasupra si o prapastie dedesubt;unde dreapta si stanga exista in pofida faptului ca se schimba.
As pleca departe.Dar unde?
Alerg..fericita,cu o foame necunoscuta si apriga de fapte marete dar ma cupride un gand ce spulbera orice freamat de bucurie si zadarnic incerc sa prelungesc beatitudinea pe care anevoie as mai fi putut-o redobandi.
De ce pornesc oamenii la drum?De ce se aduna in gari?De ce vor sa plece si unde?Pot pleca acolo unde oamenii "sorb miere si sunt nemuritori?".Nu.Ei schimba numai tarile si orasele.
Doar e ca la cinematograf:oamenii cred ca asista la o desfasurare in timp,iar adevarul este ca aceasta desfasurare se afla doar in cutia operatorului.Nimic spontan.Nimic nou.Placid.Renunt.
Totul se sfârşeşte..dar dacă te gândeşti la asta nu mai poţi schimba "ţările şi oraşele".
RăspundețiȘtergereEste si acesta un punct de vedere si sunt de asemenea de parere ca oamenii ar trebui sa caute sa-si faca viata cat mai frumoasa dar eu ma refeream exclusiv la starile de goliciune.
RăspundețiȘtergere